O cunosc pe Raluca de ceva ani, de cand lucram in Baneasa Shopping City, eram acolo in echopa de marketing. Ne-am intalnit la un eveniment al unui mare retailer prezent in mall, iar Raluca se ocupa de PR-ul lor. Am avut chimie din prima, pentru ca na, cumva, cred, ca pasionatii de comunicare se reunosc usor intre ei. ? Am palavragit atunci destul de mult.
Insa, de interesectat, indirect, ne-am intersectat ceva mai devreme, cand eu acopeream partea de PR a unei multinationale din real estate, eu freelancer fiind atunci. Compania ajunsese la o maturitate locala la care avea nevoie de o agentie de PR, iar printre recomandarile pe care le-am facut, a fost The Public Advisors, compania Ralucai – prima pe lista. Stiam de ce, multinationala este (si) astazi clientul The Public Advisors. ?
Ne-am revazut recent, la o cafea buna la ea la birou si-am palavragit iar de as mai fi stat cu orele! ? Raluca este un om atat de cald, de bun, de empatic, are intentii dintre cele mai nobile si datorita acestor lucruri a ajuns aici, n-avea cum altfel. Pentru ca daca lasa clientilor ei macar o bucatica din energia pe care mi-o lasa mie de cate ori ne vedem, atunci ar trebui ca toata lumea, macar, sa se consulte cu ea, daca nu sa-i fie clienti.
Piata noastra a devenit mai frumoasa, mai buna, mai rafinata, mai transparenta si mai eficienta cu un comunicator ca Raluca. Mutumim, Raluca, pentru tot ce faci si pentru ca ne ajuti pe toti, prin tot ceea ce faci, zi de zi! ?
Tot ce am facut, inca de la inceput, a fost comunicare.
Am inceput sa muncesc din anul 2003. Se fac 17 ani in prezent. Am fost dintre aceia care nu au vrut sa-si mai traiasca ale tineretii valuri sau copilaria si s-au aruncat cu capul in fata in viata profesionala, cu program si responsabilitati si toate cele inca din timpul facultatii. In general, tot ceea ce am facut in acea perioda a avut legatua cu zona de comunicare. Am facut joburi temporare de secretariat intr-un birou de avocatura sau de traducator pentru un angajat expat cu o situatie medicala. Apoi am lucrat remote pentru un birou de traduceri din New York si pentru o agentie de presa nationala.
Primul job fizic a fost in call center-ul unei companii de telecomunicatii. Visul meu de atunci era sa ajung in departamentul lor de comunicare. Procedura lor de recrutare pentru acel nivel de job era insa destul de complexa si parea ca solutia ar fi sa aplici dupa ce ai vechime in companie la nivel de entry level. Jobul din call center m-a invatat multe. Cred ca atunci s-a nascut in mine o capacitate de empatie supra dimensionata, care imi foloseste si acum in gestionarea relatiilor care ar putea parea dificile.
Am studiat Comunicare si Relatii Publice la SNSPA, apoi Stiinte politice tot la SNSPA. In timpul facultatii am facut Scoala de Comunicare Orange, la care lector era Aneta Bogdan. Dupa ce au mai trecut anii si am acumulat ceva experienta de business, am facut un program foarte fain tip MBA in cadrul Scolii IAA dedicat managerilor din industrii creative. Am avut profesori foarte faini aici din tara, de la Berlin School of Creative Leadership (Germania), de la University of St. Gallen (Elvetia) sau de la University of Aix-Marseille (Franta).
De la internship la director de PR
Am fost pe rand student in internship, consultant, strateg de comunicare si director de agentie de PR. Am facut intotdeauna “de toate” si nu m-am dat in laturi de la niciun fel de task. Am dus cafele, am aranjat scaunele de la conferita de presa, am aranjat pana si cravata unor clienti sau am dat cu buretelul de pudra pe cateva frunti inainte de intrare in live-uri. Am consiliat CEO de multinationala, am negociat cu primari sau ministri, am schitat strategii de comunicare pe mai multi ani si planuri tactice pe cateva luni. Am scris de toate, de la brosuri, la carduri de felicitare, de la comunicate de presa si interviuri, la simple postari sau comentarii pe Facebook. Am invatat sa scriu si sa modific contracte si acte aditionale. Si printre toate cele, am exersat multiple scheme de recuperate creante, pentru care nu eram deloc pregatita atunci cand am pasit in antreprenoriat. ?
Iar acum integrez, conectez, analizez si armonizez. Analizez si integrez date, experiente, tactici, abordari strategice intre clienti si mai ales intre industrii. Pentru mine, nu exista o sursa mai buna de inspiratie pentru un brief complicat decat experientele dintr-o industrie situata la polul opus. Daca am de rezolvat un puzzle pentru industria IT, imi caut inspiratia in arta. Daca ne trebuie o rezolvare pentru o companie de constructii, ma uit la situatii din domeniul educatiei sau produselor de curatenie. Cu cat mai indepartate sunt domeniile, cu atat mai repede reusesc sa gasesc solutii si analogii. Asa sunt eu. Poate mai ciudata, poate mai intortochiata, dar cu siguranta inspirata ?.
Conectorul de oameni!
Armonizez echipele din agentie astfel incat sa fie cat mai putina supraincarcare in functie de nevoiele clientilor nostri. Nu-i usor de fiecare data. Situatii precum pandemia, volumul mare si neplanificat de munca al unor parteneri, fluctuatii ale incarcarii, in functie de momentele cheie din viata marilor companii si multe altele dau peste cap socoteala “de acasa”. Asa ca superputerea mea este sa fac sa se potriveasca cu “cea din targ”.
Conectez oameni din planuri diferite si contexte diferite si ii armonizez in proiectele pe care le fac. Raman foarte des surprinsa de cat de mica e lumea in bula aceasta a noastra de business si comunicare, nu doar la nivel de Bucuresti, ci la nivel de tara. Azi (cand am scris pentru #community), de exemplu m-am intalnit cu CEO-ul unei companii care a avut proiecte cu un primar dintr-o localitate pentru care am lucrat in agentie acum 7 ani si care a fost coleg de liceu cu un vecin din noul cartier in care m-am mutat.
Alta data, am facut un proiect de branding personal pentru un C level executive al carui director de marketing era finul de cununie al partenerului agentiei mele pe zona de creatie. O alta data, organizand o conferinta pentru o banca cu guest speakers din mai multe domenii conexe, mi-am dat seama ca trebuie sa-l pregatesc pentru prezenta pe scena pe un domn cu care lucrasem indeaproape intr-o ampla campanie de comunicare cativa ani in urma si caruia ii stiam foarte bine punctele forte si slabiciunile, ceea ce mi-a usurat foarte mult munca. Si acestea sunt doar cateva exemple.
Chiar si cand am avut o neintelegere cu niste parteneri si au apelat la o casa de avocatura pentru a se impune, intamplarea a facut ca avocatul cu care trebuia sa discut sa fie un vechi prieten din adolescenta. Ne-am dat un pas inapoi si deznodamantul a fost chiar amiabil. Toate intalnirile acestea neplanificate si neasteptate ma bucura de fiecare data si ma fac sa cred ca sunt on the right track.
Diversitatea ma inspira, in tot ce fac.
Cel mai mult, in ceea ce fac, imi place faptul ca nicio zi nu seama cu alta si faptul ca descopar domenii diferite alaturi de clientii agentiei. Azi am un proiect in care invat despre depozite de piese auto si maine unul in care descopar formula chimica a unui dezinfectant.
Imi place tare mult faptul ca agentia mea este la maturitatea necesara de a face si “bine” pentru comunitate, implicandu-ne pro-bono in proiecte ale unor asociatii aproape de sufletul nostru. Asa am ajuns sa sprijinim cat putem eforturile Melaniei Medeleanu si ale Lucianei Zaharia de la Zi de Bine. O asociatie lansata fix inaitne de pandemie pe structura unui curator de cauze sociale si care, in mai putin de un an, a reusit sa stranga peste 1 milion de Euro.
Si am ajuns aici, unde sunt astazi, crescand in grupul de prieteni al parintilor mei cu exemple puternice antreprenoriale si avand dintotdeauna o dorinta de a face un business al meu. Cum la inceput nu aveam alt capital in afara de neuronii personali si o oarecare aversiune la risc (stiu, not a good thing pentru un antrepenor), am pornit in 2008 de la ceea ce puteam sa investesc: timpul meu si cunoasterea si am ajuns azi sa conduc una din cele mai bune agentii independente de PR de pe piata din Romania.
I create PRiends!
Am simtit inca de la inceput dorinta de a strabate acest drum alaturi de cineva de incredere. Dupa doua incercari esuate, am gasit-o pe Simona Dan (partenera mea) care din sefa mi-a devenit prietena si apoi tovarasa de antreprenoriat. Suntem impreuna de 12 ani si am impletit doua personalitati diferite, creand o companie care are in AND-ul ei prietenia.
La fel cum ne-am purtat una cu cealalta, am relationat si cu partenerii, clientii, furnizorii si colegii. Ne place sa credem ca la The Public Advisors, we create PRiends. Friends with capital PR! Iar una dintre cele mai mari satisfactii ale mele este chiar atmosfera pe care am reusit sa o creez impreuna cu Simona si colegele la birou, familia si mai ales copiii.
In situatii mai putin placute, ma zbat un pic. Ma consum foarte mult in interior, dar cumva, cu ajutorul celor din jurul meu reusesc sa trec peste toate. Simt ca nu sunt niciodata singura la greu si ca am langa mine un “satuc” urban la care pot mereu sa gasesc solutii.
In final, va las voua, cititorilor #community, mesajul meu de suflet: “I create PRiends. Friends with capital PR.”
